Translate

vineri, 19 august 2016

Imprejurimile Vienei - partea I




     



    


        Pentru cei care călătoresc în Austria ( sau prin ), popasurile în localitățile din jurul Vienei pot să ofere momente de relaxare, dar și repere cultural-istorice de interes. Vienezii profită din plin de spațiul natural-geografic din jurul capitalei, destinații ca Baden, Klosterneuburg, Wiener Neustadt sau Parndorf am Neusidler See, fiind frecventate în week-end-uri sau cu orice ocazie.
In iunie a.c.(2016) ne-am oprit la Wiener Neustadt, în drumul nostru spre lacurile din Regiunea Salzkammergut.  Este un oraș situat la sud de Viena, în regiunea Austria Inferioară, în nord-estul Austriei. Regiunea Austria de Jos este ce mai mare provincie din țară, ce înconjoară în totalitate Viena și este traversată de Dunăre, relieful fiind format din câmpii, dealuri și creste alpine.
Intâlnim în această regiune castele, cetăți, mănăstiri, ape termale, podgorii, parcuri naturale protejate, zone de schi.
Wiener Neustadt ni s-a înfățișat ca un orășel liniștit, curat și primitor. Orașul vechi are o piață centrală înconjurată de clădiri care poartă patina timpului: primăria, hoteluri, restaurante.


Hotelul Zentral *



Hotelul Zentral 3*, la care am stat, deși mic, oferă servicii de calitate și e ospitalier. Micul dejun a fost diversificat, servit într-o atmosferă intimă.La fel de primitor a fost și restaurantul tradițional din apropiere (Gasthaus Weißes Rössel) unde am servit Klare Rindsuppe mit Leberknödel ( supă de carne de vită cu găluște de ficat ) și Wienerschnitzel ( porții uriașe ) fraged și gustos, cu garnitură de cartofi copți și salata de crudități, bere la halbă, toate la un preț foarte rezonabil.











Ca puncte de atracție se înscriu Domul (a doua clădire ca înălțime după Catedrala Sfântul Ștefan din Viena), situat tot în această zonă centrală, o  construcție impozantă neogotică, cu două turle ce-și înalță frunțile țuguiate spre cer și ornate cu o dantelărie simplă din marmură. 


Academia Tereziană





Tot în apropiere se află Academia Tereziană, fost castel, transformat de împărăteasa Maria Tereza, în anul 1752, în instituție de învățământ pentru pregătirea ofițerilor, destinație pe care și-a păstrat-o , cu mici întreruperi, până în prezent. În spatele Academiei se întinde un parc imens, de fapt o pădure cu aer proaspăt și alei pentru mersul pe jos sau cu bicicleta.
 Suficient de văzut și de făcut pentru o după- amiază!




Aussichtsturm, Hohe Wand





Dimineața următoare ne-am deplasat în apropiere, la numai 18 km de oraș, în Parcul natural Hohe Wand ( Peretele Înalt )(www.naturparkhohewand.at) ce se întinde la altitudinea de 1000 m , într-o zonă prealpină. Numele parcului este foarte sugestiv ,fiind vorba de o aliniere de stânci drepte, care răsar din câmpia plată, asemenea unui zid surprinzător. În parc poți ajunge cu mașina sau cu piciorul ( 1,8 euro taxa), fie escaladând stânca ( cei avizați) , fie urcând cele 200 de trepte ale unei scări metalice , ce o înconjoară, ca un brâu ciudat.( Feldsenpfad )




De pe platforma Sky Walk








In parc sunt pensiuni, puncte de informare, de belvedere,centre de informare, grădini zoologice, chiar și un muzeu. Noi ne-am oprit la Kleine Kanzelstraße unde am vizitat mica grădină zoologică ( Tierpark), am urcat apoi într-un turn de observație de 18 m înălțime ( Aussichtsturm) , de unde am am admirat panorama munților.









 Apoi ne-am oprit la Gasthof Postl, o pensiune mare, de unde am ajuns la o platformă metalică construită pe buza unei stânci, numită Aussichtsterasse Sky Walk, de unde am putut admira impresionanta tipsie a câmpiei austriece, vărgată în tonuri de galben, verde sau maroniu. Fie și numai pentru a vedea acest spectacol merită să urci pe Hohe Wand!








Dacă mai zăbovești puțin pe buza stâncilor din zona Sky Walk, ai șansa să vezi aripile colorate ale deltaplanurilor rotindu-se , ca niște păsări uriașe deasupra câmpiei, Hohe Wand fiind un loc preferat de către iubitorii acestui sport. Am urmărit și noi cu uimire și admirație “decolarea ” unui domn cu o vârstă respectabilă ( octogenar??) , care, desigur, știa ce face . Încă o dovadă a faptului că pasiunea învinge vârsta, sau că aceasta din urmă nu este întotdeauna o piedică pentru realizarea celor mai îndrăznețe visuri. Deci, să visăm !

Wiener Neustadt






Hohe Wand






Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu