Deși nu planificasem o vizită
în acest oraș, am petrecut cîteva ore în dimineața zilei de 20 aprilie a.c.,
momente ce ne-au permis să ne facem o idee despre ceea ce are el de oferit
turistului care îndrăgește coasta dalmată.
După micul dejun servit la
Hotelul Vrata Krka 3*, situat în Lozovac, în imediata apropiere a parcului Național
Krka, despre care am vorbit într-una dintre postările anterioare, mergând pe
autostrada, am ajuns în scurt timp la Zadar. Obiectivul nostru a fost ,
desigur, orașul vechi, situat într-o peninsulă scăldată de apele Adriaticii. Orașul
vechi, datorită construcțiilor sale, multe cu vârste memorabile, pare un muzeu
în aer liber.
Noi am vrut să parcăm chiar în
peninsulă, ceea ce s-a dovedit a fi cam dificil, dar , cu puțin noroc, am găsit
un loc apropiat de zona în care un pod face legătura între orașul nou și cel
vechi. Deși soarele strălucea pe bolta cerului, pe care se perindau vreo câțiva
nori, un vânt serios și-a făcut simțită prezența pe tot parcursul vizitei
noastre, împiedicându-ne să savurăm plimbarea pe promenada ( Riva ) cu două
atracții de mare interes, despre care voi vorbi mai jos. În schimb, în interiorul orașului, lucrurile
au stat ceva mai bine și am putut să admirăm biserici, catedrale, piețe,
străzi, turnuri, toate formând un ansamblu unic, ce dă un aer aparte locului.
Am intrat în oraș printr-una
dintre cele opt porți tăiate în zidurile construite de venețieni, cu scop de
apărare în fața invaziei otomane și istoria ne-a ieșit imediat în întâmpinare :
o stradă purtând patina vremii, cu o coloană romană în capăt , stând singheră
lângă mesele pregătite să-și aștepte clienții, la o terasă din zilele noastre.
În imediata vecinătate, Biserica Sfântul Simeon, cu exteriorul simplu, zugrăvit
în alb și ocru, aproape trece neobservată. La origine aceasta a fost o bazilică
paleocreștină ( sec. V d. H. ) pe locul căreia a fost ridicat un edificiu gotic
( probabil sec. al XII-lea ), ulterior devenind singurul monument construit în
stil baroc provincial .
 |
| Biserica Sfântul Simeon |
|
|
|
|
 |
| Biserica Sfântul Simeon |
Turnul clopotniță al bisericii a fost ridicat în sec. al XVIII-lea
d. H.
Intrăm și ni se dezvăluie o
frumoasă biserică decorată cu măiestrie, adăpostind o adevărată comoară
artistică, racla de argint a Sf. Simeon, ce este amplasată deasupra altarului principal,
o capodoperă de orfevrărie ( meșteșug artistic constând în crearea de obiecte
de artă aplicată din metal prețios ) realizată de către Franco De Sesta, meșter
milanez, rezident în Zadar, în anul 1380, la cererea reginei ungaro - croate Elisabeta Kotromanic.
Sfântul Simeon este cel care l-a primit în brațe pe Isus în Templul din Ierusalim,
iar scena este reprezentată într-una din casetele basoreliefului care decorează
racla, considerată o capodoperă a artei medievale și aflată sub protecția UNESCO
( ca un amănunt, aceasta cântărește 350 kg ).
 |
| Kalelarga |
 |
| Kalelarga și orașul vechi |
După vizitarea acestei
biserici am ajuns imediat în strada principală, numită Kalelarga, care unește,
de la est la vest, Piața Poporului ( Narodni trg. ) cu Forumul roman. Este
strada simbol a Zadar-ului, așa cum este Stradun pentru Dubrovnik, dar puțin
mai îngustă decât acesta. A fost construită în timpul stăpânirii venețiene, distrusă
în timpul celui de-al Doilea Răboi Mondial și reconstruită în 1960. Pe această
stradă se găsesc magazine de firmă, de artizanat, terase, cafenele. Aici și-a
început activitatea Carceninga Iosif, primul producător de maraschino, în anul 1730,
deschizând prima cafenea. ( maraschino este un lichior de cireșe cu un gust
special și o tărie de 24 grade )
 |
| Biserica Sf. Donat și ruinele Forum-ului roman |
|
|
|
|
 |
| Biserica Sf. Donat - interiorul |
 |
| Biserica Sf. Donat - interiorul |
 |
| Biserica Sf. Donat |
 |
| Biserica Sf. Donat |
Dar istoria Zadar-ului nu
începe cu dominația venețiană. Liburnii ( sau liburnienii ), un trib illiric de marinari iscusiți, au întemeiat așezarea
, atestată pentru prima dată în sec. al IV-lea î. H.
Începând cu sec. al III-lea î.H. aceasta atrage atenția romanilor,
care îl cuceresc în timpul lui Julius Cezar. Ca în orice colonie romană, aici
se vor construi: forumul, termele, templele. În sec. al VII-lea d.H. intră sub
stăpânire bizantină, cunoscând o perioadă de înflorire și dobândind statut de
capitală a Dalmației.
 |
| Biserica Sf. Donat |
Trece pentru o scurtă perioadă
sub tutela coroanei croate pentru ca ulterior să fie cucerit de către
venețieni, care își exercită stăpânirea din 1409 , până în anul 1797. Intră sub
dominația austriacă, franceză, iar, la sfârșitul Primului Război Mondial,
revine Italiei. După cel de al Doilea Război Mondial a intrat în componența Iugoslaviei.
Toate aceste stăpâniri și-au
pus amprenta asupra Zadar-ului într-un fel sau altul, noi, cei de astăzi,
căutând urmele pe care această istorie zbuciumată le-a lăsat mărturie. Iată, de
pildă, se mai păstrează elemente ale Forum-ului roman, care era
principala piață publică a coloniei.
 |
| Coloană din structura Forum-ului roman |
 |
| Forum-ul roman |
Construit între sec.I î. H. și sec. al III- lea d.H. , Forum-ul
avea dimensiunile de 45m × 90 m și includea Templul dedicat lui Jupiter, Junonei
și Minervei. În partea de sud –vest a acestuia putem vedea și azi o coloană
monumentală, bine conservată, care servea ca stâlp al infamiei, în evul mediu.
Tot în acest spațiu se găsește Biserica
Sfântul Donat, ridicată în sec. al IX –lea d.H, în structura căreia se
găsesc vestigii romane. Este o construcție masivă, în stil bizantin timpuriu,
de formă cilindrică, cu un acoperiș din ceramică roșie, cu un interior care te
poartă în urmă cu secole și care te impresionează prin simplitate. Două
colonade și dalele aparțin fostului forum roman. Construcția ei se datorează
episcopului de origine irlandeză, Donatus, care ,ulterior, a fost sanctificat,
fiind unul dintre patronii orașului. Scara înaltă, de piatră, te poartă la
etaj, de unde ai o perspectivă mai amplă asupra Forum-ului.
 |
| Catedrala Sf. Anastasia |
 |
| Portalul central al catedralei Sf. Anastasia |
Mi-a plăcut mult interiorul
acestui edificiu religios, cu o acustică deosebită, mai ales prin integrarea
elementelor romane, dar și prin masivitatea construcției și simplitatea
acesteia.
În apropierea acestei
construcții simbol pentru Zadar se află Biserica Sf. Maria, în care am intrat
în timpul slujbei la care participa un grup de japonezi, dar nu am zăbovit prea
mult din respect pentru aceștia. În schimb am petrecut mult timp în Catedrala
Sf. Anastasia, cea mai mare din Dalmația, ridicată în sec. al XII- lea, în stil
romanic, pe ruinele unei biserici din sec. al IX-lea. Fațada ei este una dintre
cele mai frumoase opere de artă romanică din Croația. În partea de sus a
fațadei se observă două rozete și o serie de arce și colonade. În partea de jos
se găsesc trei portaluri. Cele trei portaluri sunt remarcabile și pun în
evidență influența goticului în arta romanică clasică. Cel mai frumos este
portalul central , deasupra căruia este reprezentată Fecioara cu Pruncul,
înconjurați de Sf. Anastasia și Sf. Crisogonus, iar în părțile laterale sunt
amplasate statuile celor patru apostoli. Portalul din stânga este încadrat de
două statui reprezentând Fecioara și Arhanghelul Gabriel, iar cel din dreapta e
decorat cu mielul sfânt.
Catedrala este formată din
trei nave somptuoase, mărginite de numeroase capele. Corul este inima
catedralei, iar în partea stângă a acestuia se află sarcofagul din piatră cu
rămășițele Sf. Anastasia, pe care episcopul Donat le-a primit din mâinile
împăratului bizantin în sec. al IX-lea.
Am părăsit zona Forum-ului și
am ajuns în cea mai mare piață a vechiului Zadar, numită Piața Poporului, care,
de-a lungul veacurilor, a fost teatrul a numeroase evenimente. În partea de vest
se află o Logie municipală ( locul unde se dădeau legile orașului ), ridicată
în sec. al XIII-lea, aspectul ei actual datând din sec. al XV- lea. În partea
de nord se ridică somptuosul palat Ghiardini, construit în evul mediu. În sec.
al XV-lea acestui palat i s-a adăugat un balcon în stil renaissance. În partea
de est a pieței sunt alte două monumente: Hotel de Ville, construit în 1930 și
Cazarma gărzii municipale ( 1562) , concepută tot în stil renaissance, dotată
cu un turn , în anul 1798 , de către administrația austriacă.
 |
| Logia municipală |
Chiar dacă nu am epuizat
obiectivele orașului vechi ne atrăgeau ca un magnet două realizări moderne,
care contribuie prin originalitatea lor la unicitatea locului. Este vorba
despre Orgile Mării, respectiv despre Salutul Soarelui, parte
integrantă a promenadei, obiective amplasate în apropierea noului port pentru
navele de croazieră.
Dar vă vorbeam despre vântul
care ne-a însoțit permanent pe parcursul acestei vizite. Acesta a continuat să bată cu putere, cel mai mult
făcându-se simțit pe promenadă. Și Adriatica era agitată, iar undeva, într-una
din insulele Uglijan sau Pasman, aflate în apropiere, era un incendiu. Nu era
deloc cadrul cel mai potrivit pentru a auzi sunetele Orgilor Mării. Eu credeam
chiar că nu se aud, fiindcă zbuciumul mării și vântul erau asurzitoare.
Dar nu a fost așa. Printre
șuierături însă, din când în când, se auzeau niște sunete de-a dreptul ireale,
de o muzicalitate aparte.
M-am gândit că poate așa îl
ademeneau Sirenele pe Ulise, atât erau de frumoase.
Cum arată de fapt orgile? Ca niște
trepte, întinse pe o distanță de 70 m, chiar pe malul mării. Sub ele, la nivelul
cel mai de jos al mării ( în timpul refluxului), au fost plasate perpendicular
pe țărm 35 de țevi de lungimi, diametre și înclinații diferite. Deasupra țevilor
au fost plasate fluiere, în șapte acorduri și 5 tonalități. Sunetele se produc
datorită pătrunderii aerului împins de apa mării în conducte și pot fi auzite,
fiindcă treptele sunt perforate. Orgile marine au fost proiectate de arhitectul
Nicola Bašić, în colaborare cu alți specialiști, iar proiectul a fost premiat
în anul 2007 la Barcelona.
Lângă orgi este aplasat Salutul
Soarelui, un fel de panou solar circular, cu diametrul de 22 m, care
înmagazinează energia solară în timpul zilei, iar la venirea întunericului
difuzează lumina, realizând efecte deosebite.
Din ceea ce am scris despre
Zadar cred că merită un popas, dacă ajungeți pe coasta dalmată.
 |
| Salutul Soarelui |
