Zagreb – o vizită în Orașul de Sus

    Acest oraș cu mai puțin de un milion de locuitori este situat în partea de nord-est a Croației și în sud-estul Câmpiei Panonice, la poalele Masivului Medvednica, la altitudinea de 122 m deasupra nivelului mării.

Am fost aici de două ori, prima dată în 2014, în drum spre Plitvice, iar adoua oară, în aprilie 2017, la întoarcerea din excursia făcută pe Coasta Dalmației. În prima vizită am petrecut câteva ore în Orașul de Jos, anul acesta am stat două nopți și am vizitat îndeosebi Orașul de Sus.

Piața Ban Jelačić

Fântâna Manduševac

 De fiecare dată am poposit în Piața Ban Jelačić, în centrul căreia se află statuia ecvestră a eroului național Iosip Jelačić ( 1801-1859), general în armata austriacă și apoi guvernator al Croației între 1848- 1859. Statuia este opera sculptorului austriac Anton Fernkorn și a fost plasată în piață în 1866, mutată în 1947 , pentru ca, în 1990 să fie readusă la locul ei.

În această piață, care , din 1641, a fost centrul activității comerciale, există și o fântână ce trece neobservată, numită Fântâna Manduševac, care a fost construită pe locul unui izvor ce aproviziona localitatea cu apă potabilă, la sfârșitul sec. al XIX –lea, devenită un loc de întâlnire .

Piața Ban Jelačić nu își datorează frumusețea numai acestor obiective, ci și clădirilor care o mărginesc, ce pun în evidență stiluri arhitectonice diferite, de la Bidemayer la Art Nouveau sau postmodernism. Tramvaiele albastre ( ca peste tot în această capitală ) trec chiar prin mijlocul pieței, dând și mai multă viață locului și, desigur, puțină culoare locală. ( chiar trebuie șă fii atent cu ele, fiindcă sunt cam silențioase )

După revederea acestei piețe minunate, anul acesta, ne-am îndreptat către funicularul are, cu cei 66 m lungime pe care îi parcurge ( în 55 secunde ! ) reprezintă cea mai scurtă linie de transport pe cablu din lume. Diferența de nivel între stația de pornire și cea de sosire este de numai 30,5 m. Deschis publicului în 1890, funicularul folosea forța aburului și a fost primul mijloc de transport în comun, ce a precedat tramvaiele cu cai, cu aproape un an.

Am coborât din funicular și în fața noastră se profila Turnul Lotrščak, singurul turn medieval din sec. al XIII-lea păstrat până astăzi, făcând parte dintr-un ansamblu de fortificații, construit cu scopul de a apăra poarta de sud orașului. Mai multe elemente îl individualizează, printre care se numără foișorul din partea de sus un clopot care avertiza locuitorii să intre în oraș înainte de apusul soarelui, fiindcă se închideau porțile și un tun cu care, în fiecare zi se trage o salvă la prânz.( noi nu am auzit-o, deși eram prin preajmă.!?) Etajul al IV –lea al turnului a fost adăugat în sec. al XIX –lea și de aici se poate obține o imagine foarte frumoasă asupra Zagreb-ului.

Funicularul din Zagreb

 

Turnul Lotrščak

În stânga Turnului Lotrščak începe promenada Strossmayer, o alee mărginită de copaci, amenajată în sec. al XIX- lea, cu banii cetățenilor. Poartă numele episcopului Iosip Juraj Strossmayer, un membru marcant al mișcării de redeșteptare culturală din sec al XIX –lea.

Biserica Sf: Marcu și piața cu același nume

Din spatele turnului, dacă o iei pe strada Cirilometodska ajungi în curând în Piața Sfântul Marcu, inima Orașului de Sus. Este o piață largă, dominată de clădirea bisericii Sfântul Marcu, datând din sec. al XIII- lea, cu trei corpuri, construită în stil romanesc. Plafonul gotic arcuit și sanctuarul, împreună cu 15 statui amplasate în nișe deasupra portalului sudic au fost adăugate un secol mai târziu. Câteva dintre statui au fost executate de maeștrii unui atelier din Praga, în jurul anului 1420.

Biserica a fost substanțial reconstruită în stilul neogotic, la sfârșitul sec. al XIX- lea de către Herman Bolle.

Acoperișul a fost decorat cu blazoanele Regatului Croației , Dalmației și Slavoniei și al orașului Zagreb, toate datând din aceeași perioadă. 
Interiorul bisericii a fost restaurat între anii 1936-1938 de către marele sculptor Ivan Meštrović și pictorul Jozo Kljakovic. Opera lui Mestrovic din interiorul bisericii include marele crucifix amplasat deasupra altarului principal, o Pieta, împreună cu o cruce de argint și potretul Madonei reprezentat ca o femeie de la țară, în absida de sud.

Picturile murale ale lui Kljakovic se află corpul principal al bisericii, cu scene din Vechiul și Noul Testament, în timp ce în Capela Sf. Fabian și Sebastian, ei s-au concentrat pe teme din istoria Croației.

  Tot în această piață se găsește clădirea Sabor-ului, Parlamentul croat, care își desfășoară sesiunile aici începând cu anul 1737, actuala clădire fiind însă construită la începutul sec. al XX-lea.

Clădirea Sobor-ului

Atelierul lui Ivan Mestrovic

Istoria Croației- Ivan Mestrovic

Laocoon modern- Ivan Mestrovic

Pe o stradă alăturată  Pieței Sf. Marcu se află atelierul marelui sculptor croat Ivan Mestrovic și casa acestuia, unde  a locuit,  împreună cu familia, între anii 1920- 1942. Atelierul este în prezent amenajat ca o expoziție de lucrări în marmură, lemn sau bronz, care evidențiază principalele teme abordate de artist. Am reținut câteva dintre opere : o femeie de la țară cu chip aspru ținând în poală un fel de carte din piatră, operă numită Istoria Croației și o sculptură intitulată Laocoon modern, cu două personaje masculine, una înlănțuind-o pe cealaltă asemeni unui animal de pradă, sugerând degenerarea relațiilor umane.

Pescarul- sculptură din Orașul de Sus

Poarta de Piatră

Sunt și alte obiective în zonă, dar noi ne-am îndreptat către Poarta de Piatră, una dintre intrările în Orașul de Sus, datând din evul mediu și fiind perfect conservată. În interiorul porții se află o capelă cu o statuie a Fecioarei Maria, un loc de pelerinaj pentru credincioși. În vecinătatea porții se găsește și cea mai veche farmacie din Zagreb. Ieșind în strada Radiceva, o zonă a băncilor în sec. al XIX- lea, întâlnim statuia Sf. Gheorghe, înfățișând sfântul privind balaurul ucis, o ipostază mai puțin întâlnită a acestuia. Am înțeles că statuia este opera unor sculptori din Austria, Kompatscher și Winder, fiind comandată de către familia Mazuranic la începutul sec. al XX –lea și dăruită orașului și ocupă acest loc începând din 1994.

Am coborât pe strada Radiceva , construită în pantă, întâlnind ici și colo câte un grup de turiști sau de elevi și am ajuns în Piața Sf. Katerina ( Katarinin trg ) dominată de o frumoasă biserică barocă, construită de iezuiți în prima jumătate a sec. al  XVII- lea. Biserica Sf. Katerina are un singur culoar și șase capele laterale, dispunând de altare concepute în stil baroc, cinci din lemn și unul din marmură. Ordinul călugărilor iezuiți a înființat aici și primul liceu, în anul 1607. O galerie de artă este găzduită astăzi de complexul monahal . În fața acestei galerii se află sculptura Pescarul aparținând lui Simeon Roksandic, care tronează deasupra celei mai vechi fântîni din Orașul de Sus. 

Piața Dolac

Piața Dolac

Piața Dolac este un punct de referință pentru capitala croată, un loc foarte animat, dar și foarte frumos amenajat. Flori, zarzavaturi, legume, fructe sunt expuse pe tarabele mici, alcătuind un desen multicolor, printre care punctele mișcătoare sunt oamenii veniți la cumpărături. Tot aici poți să mănânci foarte bine , fiindcă în imediata apropiere a pieței, se înșiruie foarte multe terase și restaurante curate care te ademenesc cu tot felul de preparate.

Și iată-ne ajunși în Kaptol , unde se înalță silueta impozantă a frumoasei Catedrale a Adormirii Maicii Domnului, cu cele două turnuri de 108 m, proiectate de celebrul arhitect Herman Bolle,  care se văd din orice colț al orașului. Este închinată, de asemenea regelui Sf. Ștefan și regelui Sf.Ladislau.

Catedrala Adormirii Maicii Domnului

Catedrala din Zagreb- interiorul

Datând din sec. al XII-lea, lăcașul de cult are, se pare, rădăcini mai vechi. Stilul gotic este vizibil reprezentat de această construcție cu un plan de forma unei abside poligonale și ferestre înguste.

În interior- tocmai pentru că lucrările s-au întins pe mai multe secole- întâlnim și elemente baroce.

Datorită pericolului turcesc, la începutul sec. al XV- lea catedrala a fost fortificată.

Reconstrucția catedralei și adăugarea celor două turnuri s-au făcut după cutremurul de pământ din 1880, care a produs mari pagube edificiului.

O vizită în Orașul de Sus este, fără îndoială, o alegere bună pentru cei care vizitează capitala croată 

Lacuri și cascade în Parcul Național Krka

    

       Astă primăvară am alocat opt zile pentru o excursie pe Coasta Dalmației. La dus am vizitat Rijeka, Senj, Split, Makarska, Dubrovnik, iar la întoarcere am făcut popas în Parcul Național Krka (cu cazare de o noapte), orașul Zadar (vizită de câteva ore), capitala Zagreb (cazare două nopți).
 Pasiunea pentru natură și experința anterioară de la Plitvice ne-au determinat să alegem, printre atâtea stațiuni renumite și Parcul Krka.

De la Dubrovnik am călătorit pe autostrada E65, iar în dreptul localității Sibenik am luat-o la dreapta către Lozovac, una dintre intrările în parc, cealaltă fiind pe la Skradin. 

Fiind foarte aproape de coasta dalmată, poți să ajungi aici și din Split (o oră și jumătate cu autobuzul) și din Zadar (în doar o oră, tot cu autobuzul) sau din Sibenik. De la Dubrovnik, de unde veneam noi, șoseaua străbate tot zona muntoasă, numai că pe versantul dinspre uscat, oferind posibilitatea de a scurta timpul deplasării, un drum impecabil, dar nici pe departe la fel de spectaculos cum este cel de coastă. 

Ajunși la Lozovac, ne-am cazat la Hotelul Vrata Krka 3*, așezat chiar în buza parcului. Curat, spațios, hotelul ne-a oferit posibilitatea să ajungem rapid la obiectiv și să ne odihnim.

Am servit prânzul la hotel, alegând dintre cele două variante oferite (restaurantele croate nu m-au impresionat prea mult), fiindcă nu aveau prea mulți turiști. (!!) Apoi ne-am îmbarcat într-unul dintre autobuzele care coboară în parc (transportul este inclus în biletul de intrare) și, în circa 10 minute, am ajuns în imperiul apelor cristaline. Se poate coborî și pe jos, dacă dorești să faci mai multă mișcare. Oricum este o diferență de nivel consistentă, soșeaua de cobărâre având multe serpentine, pe care autobuzul lor zburdă pur și simplu, dar, pe lângă puțină adrenalină, îți dă posibilitatea să ai o vedere de ansamblu minunată asupra cursului râului Krka. 

Dar, înainte de a descrie traseul amenajat de vizitare, să fac câteva precizări legate de acest parc natural. Întins pe suprafața județelor Sibenik și Knin, el include traseul râului Krka, pe o distanță de 2 km, și partea inferioară a râului Čikola. Curgând printre roci de calcar, râul Krka și - a format, pe cursul lui, șapte bariere de travertin care au dat naștere unor lacuri și cascade (acest fenomen carstic fiind mai puțin întâlnit). În acest spațiu de o frumusețe excepțională cresc numeroase specii de plante (până în prezent fiind inventariate 1022) trăiesc animale (reptile, în zona stâncilor golașe, pești, în lacuri) precum și păsări. (fiind una dintre cele mai mari zone ornitologice din Europa). 

Parcul Național Krka este o zonă bogată și din punct de vedere cultural-istoric, existând vestigii romane (cum ar fi apeductul de la Scardona, castrul roman de la Burnum) sau monumente istorice croate laice (fortărețele medievale din sec. al XIV lea de la Trosenj, Necven, Bogocin ,,Kamikak și Klujucika) și religioase (Mănăstirea Franciscană de la Visovac sau Mănăstirea Krka). 

Pentru a putea să te bucuri de frumusețea spectacolului apelor, a fost amenajat un traseu de vizitare, care cuprinde poteci de lemn sau de piatră, poduri, puncte de observație, care alcătuiesc un perimetru mare,  unde este amplasată cea mai frumoasă dintre cascade, numită Skradinski Buk. Aceste poteci- cei care au fost la Plitvice știu- trec peste lacurile formate de apă în curgerea ei, peste cascade mai mici sau mai mari, se opresc pe insulițe sau șerpuiesc printre vegetația fragedă (copaci, stuf, flori). E o prospețime de nedescris, generată de abundența apei curate, de vegetația copleșitoare, iar frumusețea locului este pusă în evidență de cântecul apei ( și nu e doar o figură de stil ! ), prăvălindu-se la vale, sau de cel al păsărilor de tot felul (greu de spus care e mai încântător). 

Skradinski Buk se vede din mai multe puncte, amenajate și ele, culminând cu un pod mare, de unde priveliștea este superbă. Cascada este formată din mai multe trepte, este foarte abundentă și strălucește ca un palat alb, de spumă, dintr-o lume ireală. Înfățișarea de castel de ape se datorează faptului că, această cascadă, este alcătuită din 17 căderi de apă, însumând peste 45 m înălțime. Când ajungi în acest punct nu mai poți să-ți iei ochii de la argintul apei, care strălucește în lumina soarelui.

Traseul descris se parcurge în circa o oră ( aproximativ 4 km ) și nu este dificil.

Vara, când e foarte cald, turiștii fac baie în lacul de la baza cascadei, acest lucru fiind permis.

Tot în acest spațiu există și un mic muzeu al satului croat, cu moară și construcții specifice, pe care le poți vizita. De asemenea, poți să iei vaporul și să mergi pe mica insulă Visovac, plimbarea durează două ore, unde poți vizita Mănăstirea Franciscană, cu impresionanta ei bibliotecă. 

Spuneam că, în afară de Lozovac, mai poți intra în parc și pe la Skradin, numai că, de aici, trebuie să iei vaporul (transportul e inclus în prețul biletului de intrare) și ajungi la Skradinski Buk.

În perimetrul parcului mai există două cascade, Roski slap și Manojlovac slap, situate mai departe de cascada principală.Noi nu am avut timp să le vizităm, ceea ce reprezintă un bun motiv să revenim.😃😃 
 Manojlovac slap est cea mai înaltă (60 m), bariera de travertin care o formează având lățimea de 32 m, și se poate vedea de la Burnum (de deasupra râului).

Roski slap este alcătuită dintr-o serie de 12 cascade, într-un spațiu de 450 m, cea mai mare cădere având 22 m înălțime și 60 m lățime. Aici se poate ajunge cu vaporul, de la Skradin, dar și pe un drum de la Drnis sau Knin.

O vizită în Parcul Krka nu trebuie să lipsească din agenda niciunui împătimit al naturii, iubitor al creațiilor fără egal ale acesteia.