Căutând informații despre Franconia, am aflat despre Bamberg, considerat o Veneție a Germaniei. Câteva fotografii mi – au dezvaluit un oraş traversat de un râu, cu poduri şi construcţii tipice locului. Ca şi în alte cazuri, realitatea a depăşit cu mult aşteptările.
De la parcarea aflată în apropierea oraşului vechi, în numai doi paşi am ajuns la unul dintre podurile peste râul Regnitz. De aici privind se dezvăluia clădirea emblematică a Bamberg – lui, Alte Rathaus, Vechea Primarie.Construită pe o insulă artificială, în mijlocul apelor râului, această clădire foarte veche , cu pereții decorați cu picturi murale, placată cu bârne de lemn, te trimite înapoi cu secole . De ce pe o insulă artificială ? Fiindcă , la mijlocul sec. al XV – lea, episcopul a refuzat să dea o bucată de pământ comunitaţii, cu această destinație. Prima construcție a edificiului a fost urmată de cea prezentă, între anii 1744 – 1756 fiind ridicată după planurile lui Michael Küchel, pictura aparținând lui Johan Anwarder.
Primăria Veche din Bamberg |
După ce am fotografiat – o din toate unghiurile, în ciuda ploii mărunte care se pornise, am luat – o la pas prin oraş, îndreptându – ne către una dintre cele şapte coline ale acestuia, unde tronează domul, Neue Residenz şi Curtea Veche. Pe drum am întâlnit berării şi oameni care petreceau în ciuda ploii. Nu e de mirare, fiindcă Bamberg – ul produce nu mai puţin de 50 de tipuri de bere, caracteristică fiind berea afumată, rauchbeer.
Bamberg - Domul |
Domul din Bamberg |
Ajunşi în Piața Catedralei, înconjurată de un zid, ca o cetate, ne -a întâmpinat clădirea domului, impozantă, austeră, cu cele două turnuri profilându – se către cer. Ziua era dedicată oficierii căsătoriilor,aşa că n – am putut vedea interiorul, unde se află mormintele lui Henric al Ii – lea, împăratul Imperiului roman de apus şi al Papei Clement al II – lea, singurul papă înmormântat la nord de Alpi, originar fiind din Bamberg. Construit la cererea lui Henric al Ii – lea, în anul 1002, care a făcut din Bamberg un centru al catolicismului, înființând aici o diaceză, domul a ars în anul 1023, fiind reconstruit în stil romanic.
Mă gândeam la încoronarea lui Henric al II- lea, ca împărat, în anul 1012, şi priveam cuplul care urca treptele catedralei acum, în cea mai importantă zi din viața lor…Dar,gata cu visarea! Hai la palatul episcopal Neue Rezidenz ( până în 1802,când au fost secularizate averile mănăstireşti ),Noua Rezidență, unde ne aşteaptă 40 de săli somptuase, bogat decorate, în stil baroc şi rococo ! Dar vizita era ghidată, iar turul în limba engleză era peste două ore, aşa că ne – am mulțumit cu frumoasa grădină de trandafiri a palatului, amenajată pe o terasă de unde se deschidea o perspectivă interesantă asupra oraşului.
Curtea Veche |
Tot în acest spațiu al Pieței Catedralei se găseşte şi Curtea Veche, Alte Hofhaltung, vechea reşedinţă imperială a lui Henric al II -lea, construită pe ruinele castrului Babenberg. O clădire frumoasă, rezultat al unei îmbinări armonioase între zidărie şi lemn, astăzi servind ca sediu pentru Muzeul de istorie al oraşului. Decorată cu flori ,pe toată întinderea balconului de lemn, arăta splendid.
Foarte interesantă e poarta de intrare în Curtea Veche, sculptată de Pankraz Wagner, în 1753, unde putem vedea statuile lui Henric al II – lea ş a Kunigundei, a Feciarei Maria, ale Sfinților Gheorghe ( patronul oraşului ) şi Petru, dar şi două figurine, reprezentând râurilor Regnitz şi Main.
Am parăsit acest loc şi ne – am îndreptat către unul dintre malurile Regnitz – ului, unde acostează vaporaşele pentru croaziere.În drum am trecut iar pe lângă vechea primărie, pe un alt pod, unde trona statuia împărătesei Kunigunda, soţia lui Henric al II – lea. Am aflat că cei doi au de pus jurământul de castitate, fiind foarte credincioşi, aşa că nu au avut copii.
Tot pe acest pod am făcut cunoştință cu street food -ul bamberghez 😁: produse de patiserie, un fel de gogosi ci sos, wurs, clatite. Mie nu mi- a plâcut nimic, deşi am gustat din toate. Cred că la produsele similare suntem mai buni noi.
Deci, iată – ne pe chei, unde vaporaşul aştepta să plece într- o croazieră de 80 minute, contra 12 euro. Eu voiam să merg, compania mea,nu, aşa că a început din nou ploaia,ca să ne determine să renunțăm, fiindcă trebuia să stăm numai în interior.
Am plecat din Bamberg cu o frumoasă impresie, dar şi cu regretul lucrurilor pe care nu le- am făcut, motiv să revenim cât mai curând aici. Vreți şi voi?
Gradina de trandafiri Neue Rezidenz |
Stradă în Bamberg |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu